Uneori, antreprenorii au impresia că, dacă angajează mai mulți oameni pentru a face vânzări, își vor crește profitul afacerii. Adesea, rezultatul acestei acțiuni poate fi doar creșterea costurilor. Acest lucru se întâmplă pentru că nu știu cum să calculeze cheltuielile și să prognozeze rezultatele .
Funcția de utilitate ne permite să observăm numărul maxim de angajați și echipamente pe care le putem pune în funcțiune pentru a obține profit maxim cu resurse minime .
Acest concept ar putea fi aplicat atât în economia companiei, cât și în macroeconomie. Astăzi, vă vom spune cum să îl aplicați în cadrul companiei dumneavoastră .
Să definim câțiva termeni:
Utilitatea - din punct de vedere economic, este satisfacția sau plăcerea resimțită de o persoană după consumul unui anumit bun sau serviciu. Evaluarea utilității unui anumit bun sau serviciu este subiectivă. Același bun sau serviciu poate fi util unei persoane, dar inutil alteia.
Utilitatea totală (Ut) este satisfacția totală resimțită de un consumator după consumarea unui anumit număr din aceleași bunuri sau servicii.
De exemplu, o doamnă poate cumpăra una, două sau trei fuste de aceeași croială. Satisfacția resimțită după cumpărarea primei fuste este, să zicem, 5 , a doua are o utilitate de 3 , a treia - 0 . Ut = 5 + 3 + 0 = 8.
Utilitatea marginală
Teoretic, utilitatea marginală răspunde la întrebarea: „Care este utilitatea suplimentară pe care o aduce consumul unei unități suplimentare dintr-un anumit bun?”.
În comportamentul consumatorului, utilitatea marginală (Umg) este satisfacția suplimentară resimțită de un consumator după consumarea unei alte unități din aceleași bunuri sau servicii, ceilalți factori rămânând constanți.
În procesul de producție al unei afaceri, calcularea acestui indicator ajută la prognozarea veniturilor obținute în comparație cu numărul de mașini sau de persoane care lucrează.
Procesul de producție:
Știați că o echipă de trei persoane poate realiza vânzări mult mai mari? În situația în care ar veni a patra persoană, iar munca ar fi distribuită, antreprenorul s-ar putea afla în situația în care cele trei persoane nu ar fi la fel de eficiente, iar echipa ar înregistra rezultate mai slabe. Lipsa spațiului sau a tehnologiei necesare ar putea fi de vină.
Imaginează-ți câte becuri poți conecta într-o singură zi ca echipă de trei persoane. Câte ai conecta dacă ești o echipă de zece persoane și toți ar trebui să lucrați la același proiect în același timp? Oamenii ar sta „pe bancă”, în timp ce ar fi în continuare plătiți. Ai pierde bani și tot ai face aceleași vânzări.
Prin definiție, utilitatea marginală reprezintă raportul dintre utilitatea totală într-o situație în care cantitatea unui bun consumat se modifică cu o unitate. Utilitatea marginală scade pe măsură ce consumul crește.
Acesta este un concept adesea folosit în contextul maximizării utilității . Astfel, în punctul optim, utilitatea marginală a unui bun trebuie să fie egală cu costurile marginale. O utilitate marginală care ia valoarea zero prezintă o saturație.
Pe scurt, ar trebui să stai și să calculezi raportul dintre volumul de muncă, vânzările realizate și numărul de angajați. S-ar putea să descoperi în mod surprinzător că îi plătești pe oameni degeaba, că se amestecă între ei și înrăutățesc situația de la birou sau din fabrică. Ai putea chiar să decizi să creezi o echipă de 10 persoane în loc de 50 și să-i păstrezi pe cei care își pot face treaba bine, fără a fi presați de lipsa spațiului sau a tehnologiei cu care să lucreze.
